FANFARA

Dintr-un număr al revistei „Gyergyó” din anul 1908 aflăm despre intenţia notarului comunei - Géza Kénossy - de a înfiinţa o fanfară. Probabil această primă încercare nu s-a reuşit, deoarece în anii următori nu avem date despre existenţa fanfarei.

Fanfara a apărut în anul 1934, iniţiator fiind Ferenc Zs. Portik, lansând următorul anunţ: „... nu vă zgârciţi să daţi câţiva lei şi sprijiniţi-ne în atingerea scopului nostru de a forma o fanfară din 16 membri în comună, care să-i fie de onoarea acestei comuni.”

Conducerea comunei a rămas nepăsătoare, dar din partea locuitorilor a pornit o acţiune de donaţie pentru achiziţionarea instrumentelor. Donatorii cu 100 de lei au fost consideraţi membri fondatori, cei peste această sumă membri de onoare, iar sub 100 de lei membri aderaţi. Conform unui proces verbal din 14 aprilie 1934 s-a adunat o sumă de 14 662 lei. Astfel s-a înfiinţat fanfara cu următorii 16 membri: Alajos Ilyés, Antal Portik, Imre Molnár, Antal Bakos, Dénes Bakos, Péter Bakos, Balázs Bakos, Gyula Laczkó Angi, Ferenc Laczkó, Ferenc Zs. Portik, Lajos Nagy, János H. Portik, István Hompoth János, Szabó, Ádám Szász, Albert Puskás. Fanfara a fost condusă de dirijorul János Molnár, primind pentru acest lucru un salariu de 3000 lei pe lună.

Premiera a avut loc în anul 1935 la Remetea. Tot în acest an au participat la un concurs din oraşul Gheorgheni, concurs urmat de o excursie la Lacu-Roşu. În 1936 au obţinut premiul II la un alt concurs, organizat tot în oraşul Gheorgheni.

La 1 ianuarie 1939 fanfara a devenit membru al Asociaţiei Maghiare de Muzică. Dirijorul János Molnár a condus fanfara până-n anul 1942, excepţie fiind anii 1935 şi 1936, când a fost dirijor un anume Abessini din Braşov.

Fanfara a fost prezentă la întâmpinarea armatei ungare la gara din Ditrău la data de 13 septembrie 1940. În 1941 a participat la primirea festivă a episcopului Áron Márton la Ditrău. În anul 1944 locotenentul Béla Bíró comandantul de levenţi şi boyscouţi a adunat instrumentele şi le-a dus la Răchitiş pentru levenţi. Din fericire, soldaţii incorporaţi în poliţia de frontieră secuiască, originari din din Remetea şi Ditrău au recuperat instrumentele şi fanfara s-a putut reorganiza. Dirijor de data aceasta a fost căpitanul Sándor Sebő din Budapesta, iar omul de bază a fost considerat soldatul László Friedmann, membru şi al fanfarei din Oradea.

În toamna anului 1944 soldaţii armatei ruse au confiscat instrumentele, doar 7-8 din ele au putut fi ascunse.

Reachiziţionarea lor a fost finanţată din vânzarea de lemne şi din fonduri alocate de Fabrica de Lapte Praf.

Fanfara a fost condusă de Imre Molnár până-n anul 1964. De Gyula Laczkó Angi şi István Gál între anii 1964-1971 şi de Károly Molnár între 1971-1988. În această perioadă au participat la concursuri din Praid, Miercurea-Ciuc, Gheorgheni, etc. În 1982 profesorul Károly Bakos a înfiinţat o fanfară de tineret cu 21 de copii, care fără cunoştinţe muzicale prealabile, peste un an, în 1983, au cântat pe scenă cu mare succes. Trebuie menţionat numele lui József Ferenc, având un rol important în activitatea fanfarei. În anul 1988 cele două fanfare se întrunesc. De atunci şi până astăzi dirijorul fanfarei este profesorul Károly Bakos.

În 1994 fanfara şi-a sărbătorit a 60-a aniversare, cu participarea fanfarelor din localităţile vecine.

Fanfara a avut un rol important în cultura comunei, în dezvoltarea cunoştinţelor muzicale ale locuitorilor. Până-n zilele noastre cei care ştiu să joace pe vre-un instrument, au avut legătură cu fanfara. Cu spectacolele culturate şi ingenioase au ajuns de onoarea satului, aşa cum a dorit fondatorul fanfarei Ferenc Zs. Portik.


TEATRU, COR

Teatrul amator are o tradiţie bogată la Remetea. Cercul Civic de Cititori, înfiinţat în a doua parte a secolului XIX, a prezentat spectacole în casa Mélik, urmate de baluri caritative. Sumele încasate au intrat în fondurile cercului.

Iniţiatorii cercului au fost familiile Zakariás şi Kabdebó, dar un rol important au jucat şi învăţătorii din acei ani. Piesele prezentate au fost doar piese populare, care au trezit interesul oamenilor fără carte pentru alte specii de cultură.

La începutul secolului ziarele Gyergyó şi Gyergyói Hírlap relatează deseori despre spectacolele din Remetea, în a căror organizare au participat şi ingineri, medici, intreprinzători din comună. Trebuie menţionat şi teatrul şcolar, în organizarea învăţătoarei Molnár Károlyné.

În perioada interbelică teatrul a fost susţinut de Cercul Industriaşilor. Pe lângă teatru au înfiinţat şi un cor, care la fiecare spectacol a prezentat câteva romanţe îndrăgite de public. Nivelul spectacolelor a fost apreciat şi de ziarul Gyergyói Újság. Iată un citat din anul 1932: „... la data de 28 martie Cercul Industriaşilor din Remetea a prezentat primul spectacol al anului, opera lui Ferenc Molnár, întitulată Józsi. A fost un succes deosebit, până şi cei mai severi critici au recunoscut că la Remetea nici actori profesionişti nu au prezentat interpretări la un nivel atât de ridicat. Prin tehnica de regie şi interpretarea excepţională a personajelor, piesa părea un film proiectat în faţa ochilor spectatorilor.”

După cel de-al doilea război mondial teatrul a funcţionat în cadrul Casei de Cultură. Pe lângă grupele de teatru organizate ocazional - de obicei din tinerii din sat - au existat grupe ca cea a Cooperativei de Credit, a Asociaţiei Pompierilor Voluntari, grupa „Pedagogul” a şcolii.

Casa de Cultură construită în 1972 – cu 400 de locuri, scenă cu posibilităţi de mărire, vestiare, etc.- a asigurat condiţii favorabile dezvoltării teatrului şi a culturii în general.

În 1960 a fost înfiinţată orchestra de coarde cu 16 membri, organizată şi condusă de dr. László Asztalos. În cele trei decenii de activitate, pe lângă delectarea remetenilor, au participat la festivale la Gheorgheni, Miercurea-Ciuc, Sfântu-Gheorghe, Târgu-Mureş, etc. A fost premiat cu locul 3-lea la un festival naţional.

Corul cu 50 de membri al Şcolii Generale Fráter György este cunoscut în ţară şi în Ungaria. Din 1990 îl are ca dirijor pe dl. profesor Árpád Trucza.

Participă în fiecare an la festivalul de coruri şcolare iniţiat de Domokos Pál Péter, interzis în perioada comunistă şi reluat din 1990. În 1993 Festivalul a fost organizat la Remetea. În ultimii cinci ani corul a participat la festivalul Bárdos Lajos din Odorheiu-Secuiesc, între 1997-2000 la festivalul Bárdos Lajos - Nagy István din Târgu-Mureş. În 2000 a participat cu mare succes şi la festivalul internaţional Bárdos Lajos, care a fost organizat la Academia de Muzică, „Liszt Ferenc” din Budapesta. A obţinut succese mari la Budapesta, Tab, Zamárdi, Siófok, Szentes, Biatorbágy din Ungaria şi Temerin din Serbia.